fratele Alois 2014

Patru propuneri ca să căutăm comuniunea vizibilă a tuturor celor care Îl iubesc pe Hristos

Scrisoarea „Către o nouă solidaritate” continuă să fie fundamentul drumului comun care ne conduce în etape până în 2015 (a se vedea mai jos programul pentru anul 2015). Ea ne angajează, în anul care începe, să „căutăm comuniunea vizibilă a tuturor celor care Îl iubesc pe Hristos.” Iată patru propuneri care să ne ajute în această căutare.
Hristos a oferit prietenia Sa tuturor, fără a respinge pe nimeni. Cei care Îl iubesc pe Hristos, în toată lumea, constituie o mare comunitate de prieteni. Aceasta se numește comuniune. De aceea, ei contribuie la vindecarea rănilor omenirii: fără dorința de a impune, ei pot promova o globalizare a solidarității, care nu exclude niciun popor, nicio persoană.
 
Cum poate participa fiecare la acest proces?

Prima propunere - Alăturați-vă unui grup local de rugăciune


„Să vă iubiți unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaște toți că sunteți ucenicii mei.” (Ioan 13, 34-35)

În anumite ocazii, cum ar fi reuniunile internaționale, această comunitate de prieteni devine vizibilă. Dar aceste evenimente sunt punctuale. În orice loc puteți găsi un fragment din această mare comunitate, chiar dacă uneori acesta pare minuscul. Credința nu se poate trăi de unul singur. Credința se naște atunci când există o experiență de comuniune, atunci când descoperim că în Hristos se află izvorul unei unități fără frontiere.

Dacă comunitățile locale (pe care le mai numim și parohii), adunările, grupurile, ar deveni din ce în ce mai mult locuri de întâlnire între prieteni! Locuri ospitaliere, unde ne sprijinim reciproc, unde suntem atenți la cei mai slabi, la străini, la cei care nu ne împărtășesc ideile...

O sugestie pentru toți : o participare la slujba de duminică, sau la alte activități, chiar și cu oameni pe care nu i-am ales, nu ne-ar permite oare să trăim o experiență a comuniunii?

O sugestie pentru liderii pastorali locali : ascultați-i pe tineri, dați-vă seama ce ar putea ei oferi comunității locale, încurajați-i. Faceți-i pe cei mai în vârstă conștienți de potențialul tinerilor.


A doua propunere - Să extindem prietenia dincolo de granițele care ne limitează


„Ceea ce ați făcut unuia dintr-acești frați ai Mei preamici, Mie Mi-ați făcut.” (Matei 25, 40)

Iisus a fost atent la toți cei pe care I-a întâlnit, mai ales la cei săraci, la copii, la cei care nu păreau importanți. Urmându-L, să traversăm barierele pentru a ajunge la cei care sunt în situații dificile. Să ne angajăm în acțiuni de solidaritate, împreună cu creștinii de diferite confesiuni, și, de asemenea, cu oameni care nu împărtășesc credința noastră.

Fie că e vorba de sărăcie materială sau spirituală, solidaritatea implică un partaj reciproc: acordând un ajutor, adesea noi suntem cei care, de fapt, primim.

O sugestie pentru toți : de ce să nu alegem, timp de un an, în cartier, o situație sau oameni cărora să le oferim o prezență prietenoasă și față de care să ne manifestăm solidaritatea: persoane care sunt la marginea societății, săraci, bolnavi, persoane care suferă de un handicap, copii abandonați, imigranți, șomeri ... ?

O sugestie pentru liderii pastorali locali : ajutați-i pe tineri să găsească situații în care solidaritatea este necesară și posibilă.


A treia propunere - Să găsim un grup în care să ne rugăm și să discutăm periodic


„Unde sunt doi sau trei adunați în numele Meu, acolo sunt și Eu în mijlocul lor.” (Matei 18, 20)

Pentru unii tineri, evenimentele grele, abandonul, singurătatea sau conștientizarea acută a nedreptăților din lume, fac uneori aproape imposibilă credința în Dumnezeu. A crede implică întotdeauna un risc: riscul încrederii.

Cu cine mă pot însoți și pot vorbi despre credința mea ?

O sugestie pentru toți : decât să stăm singuri, fiecare cu întrebările lui, să ne reunim câțiva pentru a discuta împreună, în fiecare săptămână sau în fiecare lună. Să citim împreună o pagină din Evanghelie sau o altă lectură. Să facem o rugăciune comună, cu cântări, o lectură din Biblie, un moment lung de tăcere.

O sugestie pentru liderii pastorali locali : încurajați și sprijiniți astfel de mici grupuri de discuții și de rugăciune, ajutați-i pe tineri să se deschidă și să fie primitori cu alții.


A patra propunere - Să facem mai vizibilă comuniunea între toți cei care Îl iubesc pe Hristos


„Voi sunteți Trupul lui Hristos.” (1 Corinteni 12, 27)

În satul nostru, orașul nostru, regiunea noastră, sunt oameni care Îl iubesc, de asemenea, pe Hristos, dar altfel decât noi. A se numi „creștin” înseamnă a purta numele lui Hristos. Primim identitatea noastră de creștini prin Botezul care ne unește cu Hristos. Să încercăm să dăm o mai mare vizibilitate acestei identități comune, în loc să subliniem identitățile noastre confesionale.

Atunci când diferențele par a fi incompatibile, să nu fie acesta un motiv care să ne țină departe unii de alții. În timpul vieții sale pământești, Hristos a depășit barierele; pe cruce, El și-a întins brațele dintr-o parte în alta, creând o punte între cei care sunt despărțiți. În cazul în care creștinii doresc să-L urmeze pe Hristos și să facă să strălucească lumina lui Dumnezeu în lume, ei nu pot rămâne despărțiți. Duhul Sfânt este Cel care ne unește .

O sugestie pentru toți : să mergem către cei care sunt diferiți, un alt grup, o altă parohie, o altă mișcare, o altă confesiune, o comunitate creștină de imigranți... Să-i vizităm, să-i lăsăm să ne primească, să-i invităm la rândul nostru. Să ne îndreptăm cu toții către Hristos într-o rugăciune simplă, să ne regăsim „sub același acoperiș”, fără a aștepta ca totul să fie pe deplin armonizat și să anticipăm astfel comuniunea deplină.

O sugestie pentru liderii pastorali locali : în cadrul pastoralei, să faceți cu creștinii de alte confesiuni tot ceea ce se poate face împreună, să nu faceți nimic fără să țineți seama de ceilalți.

Printed from: http://www.taize.fr/ro_article17553.html - 17 October 2019
Copyright © 2019 - Ateliers et Presses de Taizé, Taizé Community, 71250 France