"Păstrarea a două ore de copilărie pe zi pentru copii." Aceasta este ideea care stă la baza întâlnirilor zilnice pentru copii din comunitatea mică a fraților Taizé din Alagoinhas, din nord-estul Braziliei. Aceste ore sunt atât de simple pe cât indică și numele: "brincadiera", ceea ce înseamnă "joacă și bucurie". Regulile sunt la fel de simple: este interzis să te bați și să arunci cu pietre, dar nu există bariere pentru fantezie! La intrarea pe terenul de joacă, duritatea vieții de zi cu zi și, uneori, chiar arme veritabile (foarfece și cuțite) sunt schimbate cu mingi, cauciucuri uzate, bule de săpun și, în funcție de sezon, mango proaspăt. Este izbitor să vezi cum aceeași idee folosită în cadrul întâlnirilor din Taizé pare să funcționeze și aici: fiecare tânăr primește o parte de responsabilitate pe care o poate duce. Astfel, Anna Lila (11 ani) este arbitru pentru zona de jocuri cu mingea, iar Moses (13 ani) face același lucru în cazul unor mici dispute între prietenii săi.

Nici o "brincadeira" nu seamănă cu alta: numărul și chipurile invitaților mari și mici se schimbă zilnic. Unii vin cu regularitate; alții apar pentru câteva zile, apoi dispar în același mod. În total, aproximativ 500 de copii vin din când în când. Fiecare aduce nu numai ideile sale de jocuri, ci și povestea sa personală.

Părinții sunt, în cea mai mare parte, fără serviciu. Nu există niciun sprijin din partea vreunui serviciu social sau a vreunei asigurări. Unii dintre copiii mai mari sunt trimiși pe străzile din centrul orașului pentru a câștiga pâinea familiei. Alții îi însoțesc pe cerșetori. Unii au mari dificultăți în a merge la școală sau chiar nu merg deloc. Doar o minoritate dintre ei locuiesc cu tatăl lor. Frații și surorile mai mari, adesea tatăl și chiar mama pleacă în Sao Paolo pentru a căuta posibilități de supraviețuire. Copiii abandonați rămân cu bunicile lor, iar unii dintre ei nu-și mai văd niciodată mamele...

Astfel, aceste întâlniri de după-amiază sunt, de asemenea, un loc în care copiii pot vorbi despre micile sau marile lor probleme de acasă sau de pe stradă: o baracă care s-a prăbușit, tați violenți, mame fără bani sau alcoolice ... De exemplu, Thassian, în vârstă de zece ani, care vine în fiecare după-amiază cu cei trei frați și surori: Thais, Marcelo și Jackson. Uitați și abandonați de mama lor alcoolică, ei locuiesc de luni de zile în casa Donei Bela (Doamna cea "frumoasă"), care la rândul ei este mama a doisprezece copii.

În cartier, alcoolul și violența fac parte din viața de zi cu zi, iar copiii cresc cu "legea străzii", conform căreia doar cei mai puternici vor supraviețui. În timpul brincadeira, acest lucru înseamnă pentru noi, voluntarii, să fim deosebit de atenți la situațiile care ar putea scăpa de sub control... dar și să fim pur și simplu "acolo", să ascultăm și să avem timp să găsim piesa care lipsește din puzzle și locul din coada potrivită, unde copiii se adună la sfârșitul după-amiezii, în funcție de numele străzilor de pe care provin.

Joaca îți face foame. Așa că pentru drumul de întoarcere spre casă primești două portocale și o banană... și certitudinea că mâine ușa "jocului și a bucuriei" se va deschide din nou.